Romani care ma inspira: Anca Duse

Orice fotograf pasionat are dor de duca. El viseaza la a calatori de-a lungul si latul globului pentru a imortaliza locuri, persoane, peisaje si momente din viata unice. Pentru Anca Duse, fotograf si manager in cadrul Grupului Eurolines/TUI TravelCenter, acest lucru a devenit realitate undeva in 2014. Dar sa o lasam pe Anca sa ne povesteasca…

Buna Anca si bun venit pe blogul Artvisiona

anca duse fotograf

Cititorii nostri abia asteapta sa afle mai multe despre tine. Descrie-te in cateva cuvinte.

Buna, Simona!
Hai sa iti raspund la celelalte intrebari si apoi ma intorc la asta, ca e grea. (…) Gata!
Sunt o persoana care si-a raspuns la intrebarea din copilarie care suna asa: „Daca sunt tot timpul la scoala, cand traiesc?”
Asadar, sunt una dintre persoanele privilegiate care au trait 365 de vieti intr-un an si care, de atunci, valorizeaza timpul mai presus de alte beneficii.

anca duse horeca

Care sunt originile pasiunii tale pentru fotografie ?

Am inceput sa fotografiez in 2014 din necesitate, in cadrul proiectului “Un An HaiHui”, o calatorie neintrerupta in jurul lumii, timp de un an, in care am documentat destinatii turistice, locuri mai putin umblate si resort-uri pentru compania la care lucrez (Grupul Eurolines/TUI TravelCenter).

La intoarcerea in tara, pur si simplu nu m-am mai oprit nici din calatorit, dar nici din fotografiat.

Specializarea mea este fotografia de calatorie si cea de arhitectura&interioare, cu focus pe industria ospitalitatii (HORECA). Marturisesc ca, dupa 8 ani de Arte Plastice, vreau lucruri concrete si clienti multumiti, care folosesc fotografiile si vad in scurt timp ROI-ul.

anca duse

Prin ce se deosebesc fotografiile de calatorie de orice alte fotografii?

In mare, fotografia de calatorie tine cont de aceleasi repere ca oricare alt tip de fotografie: lumina, compozitie, subiect, inspiratie, loc si timp potrivit.

Poate un element diferentiator sa fie timpul petrecut „afara” si distantele mari parcurse. A, si cheltuielile mai mari!

apus anca duse

Proiectul « Un An HaiHui » este o sursa de inspiratie pentru toti aceia care isi doresc sa porneasca intr-o aventura si sa descopere locuri cunoscute, dar si mai putin cunoscute de pe Glob. Povesteste-ne cum a fost si cum te-a schimbat experienta!

Cand eram pe drum si ma intrebau diversi oameni, jurnalisti, cum m-a schimbat experienta asta, ma gandeam ca nu m-a schimbat deloc si ce sa le raspund eu lor, „maret si inspirational”? De abia dupa ce m-am intors si mi-a luat o gramada sa ma readaptez (partial) la uzante si la rutina, mi-am dat seama ca mi-am schimbat scara de valori si modul de raportare la unele aspecte ale vietii.

Viata pe drum e intensa cand schimbi tarile la fiecare cateva saptamani, iar un an, desi pare mult, se dovedeste insuficient cand iti place ce se intampla in jur si cu tine! Cel putin asa a fost in calatoria asta. Am trait dintr-o valiza (fiecare am avut un rucsac de cca. 20 kg), am umblat mult, am cunoscut tot felul de oameni si am constatat deseori ca experienta proprie poate fi mult diferita de ceea ce vezi la TV sau citesti pe net.

anca duse

Care este destinatia ta de vis?

Mie imi place drumul. Sau mai bine zis, pe drum. Inca „ma caut” ca sa inteleg de ce nu ma inebunesc sa stau „acasa” mult timp.

Unul dintre motive este faptul ca sunt atatea lucruri de vazut, cunoscut si descoperit, incat statul acasa seamana pentru mine cu timpul pierdut. Si oricum, termenul de „acasa” a devenit din ce in ce mai abstract din moment ce atatia oameni sunt „expati”.

Am o lista de destinatii si, mai ales, experiente pe care le tin intr-un document, pentru inspiratie, dar nu gafai sa le ating pe toate.

Dintr-un An HaiHui, Cuba a fost o experienta geniala, pentru ca am avut sansa sa fim mai putin turisti si mai mult oaspeti si sa „gustam” viata alaturi de localnici.

In Mexic ne-am promis sa locuim la un moment dat o vreme mai indelungata, pentru ca ni s-a parut absolut de fabulos si imens, noi descoperind doar un varf de ac din aceasta tara: Peninsula Yucatán.

„Inca Trail” – Drumul Inca Perú), cu rasplata de a ajunge la Machu Picchu dupa un traseu de 4 zile, coborand de la inaltime, este cea mai frumoasa amintire din America de Sud.

Apoi, dupa ce am cutreierat prin Noua Zeelanda cu motor-home-ul, am ajuns in Asia, unde ne-am relaxat total si ne-am dedat experientelor precum rasaritul de pus in rama de pe Muntele Bromo, in Java, stilului de viata molcom din Bali sau, dimpotriva, agitatiei de stup din Vietnam.

Am marcat fiecare loc in care am ajuns pe o harta interactiva, pe care am trecut si datele de calatorie, aici: www.unanhaihui.ro/despre

anca duse fotografie

Ce sfaturi ne poti da noua, iubitorilor de calatorii?

Sa stii ca nu m-am desteptat intr-atat incat sa dau sfaturi profunde si nemaicitite. Si constat, cu ciuda, ca incep sa si uit. Cand vad ca mi se intampla asta, dau fuga pe blog, sa imi reamitesc cum se numea un loc sau o specialitate culinara, de exemplu. Si asta s-ar putea traduce intr-un sfat aplicabil cel putin pentru unii: utilizarea documentarii (scrisa, fotografica, video, nu conteaza), ca sa ramana si ceva palpabil, dupa ani.

Calatoriile sunt o experienta profund personala si, din fericire, nu exista o reteta care sa se aplice tuturor. Cred ca dupa ce te urnesti si calatoresti pe termen lung, incepi sa apreciezi mult mai mult experientele autentice si sa iti dai seama ca resorturile arata cam la fel peste tot in lume si iti ofera, in mare, lucruri similare. Este perfect daca esti in vacanta si insuficient daca esti intr-o calatorie.

Asadar, un alt gand ar fi o diferentiere intre vacante si calatorii, pentru ca necesitatile sunt diferite, la fel si lucrurile care aduc starea de bine.

Apoi, as atentiona ca este periculos. E periculos sa incepi, pentru ca o data ce ai prins gustul, esti tare nefericit daca nu mai ai libertatea si/sau resursele financiare sa faci ce-ti place.

Si, nu in ultimul rand, poate singurul lucru care s-ar califica cat de cat la statutul de sfat, este sa nu amani. De cele mai multe ori, noi suntem singurii care ne punem piedici in realizarea unui obiectiv. Daca stiti ce vreti, go for it! Cu perseverenta, se vor gasi cai si mijloace.

anca duse fotografie

In viziunea ta, care sunt calitatile principale pentru a fi nu doar un fotograf, ci un artist care creeaza amintiri si experiente de neuitat?


Mie nu mi se pare nimic in neregula sau mai prejos sa fii doar un fotograf. Bun. Cred cu tarie ca menirea de artist este doar pentru cativa alesi si nu pentru toata lumea. De exemplu, eu nu aspir sa fiu artist. Nu am sclipirea de genialitate. Asta, sclipirea, dublata de consecventa si perseverenta, cred eu ca face diferenta.

peninsula yucatan

Pe site-ul tau, www.ancaduse.com, ne incanti cu poze extraordinare. Ceva legat de pozele pe care le face si procesarea de imagine si retus…


In opinia mea, procesarea este cel putin la fel de importanta ca si executia fotografiei. Mai mult, e parte integranta din proces. Cadrele mele sunt in format RAW. Au multa informatie care trebuie scoasa la lumina. Apoi, este o mare diferenta intre cum vad eu o scena si cum o vede aparatul foto. Prin procesare, ma straduiesc sa redau modul in care am vazut eu realitatea si retusez imaginea atat cat sa imi placa mie. Aici intervin masura si limitele fiecaruia.

De exemplu, cand fotografiez o proprietate, vreau sa fie doar un pic mai bine ca in realitate si lucrul asta il obtin mai ales din modelarea luminii.

Stiu ca sunt multe discutii pe tema exagerarilor si a utilizarii Photoshop, insa parerea mea este ca sunt degeaba, pentru ca fiecare are o alta masura. Sau nu are masura. Si uite ca aici imi foloseste tare mult trecutul de „Arte Plastice”.



Pe Anca o mai puteti gasi si la:
http://www.ancaduse.com/
http://www.unanhaihui.ro/
facebook.com/unanhaihui/ 




Comentariul tau

Your email address will not be published. Required fields are marked *